Exemplu de carte personalizată
Sofia și clopoțelul castelului
Sofia, bunicul și cățelul Biscuit urcă la castelul de pe deal, unde clopoțelul cel vechi a amuțit.
Desenată după aceste poze · 3–5 ani · Acuarelă
Se deschide cartea…
Povestea pe scurt
Sofia adoră să construiască castele din perne. Astăzi, Bunicul o duce la un castel adevărat, sus pe deal. Cățelul Biscuit vine și el, pregătit să adulmece fiecare colț. Împreună descoperă scări de piatră, ferestre adânci și o curte însorită. Acolo, un cavaler prietenos le cere ajutorul. Prințesa Mara nu-și mai găsește clopoțelul. Sofia ascultă cu atenție și observă ceva ce ceilalți au ratat. O poveste blândă despre emoțiile unui început nou. Despre bucuria de a căuta împreună și sunetele mici. Uneori, ele ascund surprize mari.
Cum a fost făcută
Pentru această carte s-au încărcat 3 poze, câte una pentru fiecare personaj: Sofia, Bunicul și Biscuit. S-au ales vârsta 3–5 ani, tema „Castelul: prințese și cavaleri”, desenele în stilul „Acuarelă” și fontul Quicksand. Povestea și desenele au fost făcute doar pentru Sofia, după aceste alegeri; o carte ca aceasta e gata în aproximativ 15 minute.
- Vârsta
- 3–5 ani
- Tema
- Castelul: prințese și cavaleri
- Stilul desenelor
- Acuarelă
- Fontul
- Quicksand
- Personajele
- Sofia, Bunicul și Biscuit
- Cartea
- 26 de pagini de poveste, în română
Textul cărții
Așa cum se citește în carte, de la cuvântul înainte până la ultima pagină.
Cuvântul înainte
Pentru zilele în care descoperi locuri noi. Și pentru cele în care le privești din nou, cu alți ochi. Ne place să-ți ascultăm cântecele, întrebările și poveștile. Îți dorim plimbări cu frunze foșnitoare și râsete alături de cățelul Biscuit. Să ai oameni dragi aproape, oriunde te poartă pașii. Cu multă iubire, Bunicul și Bunica.
Paginile 1–2
Sofia așază ultima pernă pe castelul ei. Cățelul Biscuit își bagă nasul pe sub poartă. Pernele se clatină, dar rămân la locul lor. — Azi vreau să văd un castel adevărat! spune Sofia. — Atunci să mergem pe deal, spune Bunicul. Sofia bate din palme. Prin fereastră, soarele luminează frunzele galbene. Ea își închipuie turnuri înalte, porți grele și curți pline de povești. Biscuit latră scurt, de parcă ar fi gata să pornească primul. Sofia îi mângâie urechea și zâmbește.
Paginile 3–4
Castelul vechi stă sus, pe deal, sub cerul senin. Sofia merge pe potecă lângă Bunicul. Frunzele uscate foșnesc sub pașii lor. Biscuit adulmecă o frunză, apoi strănută. — Vezi turnurile? întreabă Bunicul. — Parcă ating norii! răspunde Sofia. Sofia ridică mâna și le numără din priviri. Apoi grăbește puțin pasul, fără să se desprindă de Bunicul. Vântul îi atinge obrajii. Dincolo de poartă se zărește o curte mare, scăldată în lumină.
Citește restul poveștii →Ascunde restul poveștii
Paginile 5–6
Trec prin poartă și intră în primul turn. Sofia pășește pe scările late de piatră. Bunicul urcă lângă ea, iar Biscuit vine după ei. Pașii fac ecou: toc, toc, toc. Sofia pune palma pe zidul răcoros. — Oare cine a urcat aici? întreabă ea. — Mulți oameni cu povești diferite, spune Bunicul. Sofia se oprește să asculte ecoul. Biscuit se oprește și el. Când Sofia face încă un pas, câinele pornește odată cu ea. Parcă turnul le răspunde tuturor.
Paginile 7–8
Sus, scările duc într-o încăpere rotundă. Sofia găsește un scaun vechi de lemn și se așază. Biscuit se culcă lângă pantofii ei. Bunicul rămâne aproape și arată spre fereastră. — Îmi spui o poveste? întreabă Sofia. — Una de la pescuit, spune Bunicul. În poveste, pluta lui s-a mișcat fără niciun pește. Sofia ghicește cine era vinovatul: vântul! Bunicul râde și încuviințează. Afară, frunzele dansează exact ca pluta din poveste.
Paginile 9–10
La o fereastră adâncă, Sofia privește curtea de sus. Bunicul stă lângă ea, în deschizătura zidului gros. Biscuit privește și el, de jos, cu nasul ridicat. În curte, umbrele copacilor par niște dungi lungi. — Uite poarta pe unde am intrat! spune Sofia. — Ai ochi buni de cercetaș, spune Bunicul. Sofia descoperă apoi o bancă și un rond cu flori. Ar vrea să le vadă de aproape. Îi arată Bunicului drumul înapoi spre scări.
Paginile 11–12
Coboară scările și ajung înapoi în curte. Sofia aleargă doar câțiva pași, apoi așteaptă. Bunicul și Biscuit vin după ea. Aerul miroase a iarbă și a mere coapte. Sofia se așază lângă rondul cu flori și deschide gustarea. Are câteva căpșuni, preferatele ei. — Îmi dai și mie una? întreabă Bunicul. — Pe cea mai mare! spune Sofia. Biscuit primește o mângâiere, nu o căpșună. El oftează atât de lung, încât Sofia începe să râdă.
Paginile 13–14
Un cavaler se apropie prin curte. Armura lui strălucește, dar glasul îi este blând. Se numește cavalerul Doru. Biscuit îi adulmecă mănușa, iar cavalerul îi face o plecăciune. — Căutăm clopoțelul prințesei, spune el. — S-a pierdut aici? întreabă Sofia. Cavalerul Doru dă din cap. Prințesa îl folosește când începe cântecul din curte. Sofia își strânge gustarea și se ridică. Îi place să cânte și vrea să ajute. Bunicul rămâne aproape de ea.
Paginile 15–16
Sofia merge cu Bunicul și cavalerul Doru până la o arcadă. Acolo îi așteaptă prințesa Mara. Lângă ea atârnă o draperie albastră. Vântul îi mișcă marginea, foș, foș. Biscuit își înclină capul. — Clopoțelul era aici dimineață, spune prințesa Mara. — Îl căutăm împreună, spune Sofia. Prințesa Mara îi zâmbește. Sofia cercetează pietrele de lângă arcadă. Nu vede nimic acolo. Ridică privirea spre draperia care se mișcă din nou.
Paginile 17–18
Sofia se apropie de draperia albastră. Vântul o face să foșnească. Apoi, dintre foșnete, se aude ceva subțire: clin, clin. Sofia fredonează încet o notă, apoi tace ca să asculte. Clinchetul răspunde de după draperie. — Ați auzit? întreabă Sofia. — Eu am auzit doar vântul, spune Bunicul. Biscuit ridică urechile. Sofia face semn tuturor să stea liniștiți. Încă un clinchet se strecoară afară. Acum știe unde să caute, deși draperia foșnește cam ciudat.
Paginile 19–20
Sofia întinde mâna spre draperie, dar se oprește. Foșnetul îi dă emoții. Atinge un nasture alb al cardiganului. Toamna asta, Sofia a început grădinița. Purtase cardiganul și în prima zi. Atunci intrase pe ușă cu inima bătând repede. Apoi cântase alături de ceilalți copii. Prințesa Mara și cavalerul Doru așteaptă aproape. — Stau aici, spune Bunicul încet. — Știu, răspunde Sofia. Ea privește draperia. Biscuit se lipește de piciorul ei. Sofia trage aer în piept și întinde iar mâna.
Paginile 21–22
Sofia prinde marginea draperiei și o dă la o parte. În spatele ei nu stă nimeni. Pe o ieșitură joasă din zid se află un clopoțel. Este mic, de aramă, cu panglică albastră. Vântul îi mișcă panglica: clin! — L-am găsit! strigă Sofia. — Tu ai auzit unde era, spune Bunicul. Sofia ia clopoțelul de pe ieșitura din zid. Biscuit îl privește mirat. Un lucru atât de mic face atâta zgomot! Sofia râde și pornește spre prințesa Mara.
Paginile 23–24
Sofia duce clopoțelul în mijlocul curții. Prințesa Mara îl primește cu amândouă mâinile. Îl scutură ușor, iar clinchetul plutește peste flori. Cavalerul Doru face o plecăciune adâncă. Biscuit îl privește nedumerit. — Acum putem începe cântecul! spune prințesa Mara. — Îl știu și eu? întreabă Sofia. Prințesa Mara începe o melodie simplă. Sofia i se alătură, iar Bunicul ține ritmul bătând din palme. Biscuit scoate un mic lătrat, exact la sfârșit.
Paginile 25–26
Acasă, Sofia pune la loc perna de deasupra castelului ei. Biscuit trece iar cu nasul pe sub poartă. Bunicul se așază aproape și o privește. Prin fereastră, cerul are culoarea mierii. — Cum a fost castelul adevărat? întreabă Bunicul. — Avea un clopoțel ascuns! spune Sofia. Ea ridică marginea unei perne, ca pe draperia albastră. Biscuit își bagă capul acolo și pufnește. Sofia râde, apoi se cuibărește lângă Bunicul. Curajul înseamnă să încerci, chiar și când ai emoții.
Vrei o carte ca asta, cu copilul tău?
Creează o carte pentru copiisau începe direct cu tema „Prinți și prințese” →Întrebări frecvente
Cu ce poze a fost făcută cartea „Sofia și clopoțelul castelului”?
Cu 3 poze, câte una pentru fiecare personaj: Sofia, Bunicul și Biscuit. Desenele din carte sunt făcute după ele, în stilul „Acuarelă”.
Pot face o carte cu tema „Prinți și prințese” pentru copilul meu?
Da. Alegi tema la începutul cărții, adaugi numele și pozele copilului și ale celor dragi lui, iar povestea se scrie doar pentru el. Fiecare carte iese altfel, chiar și cu aceeași temă.
Cât costă o carte ca aceasta?
eBook-ul costă 34,99 lei și e gata în aproximativ 15 minute. Tipărită, cu copertă cartonată, cartea costă separat 139,90 lei; transportul e gratuit de la 2 cărți.
Pot schimba textul sau desenele după ce e gata?
Da. Schimbi textul oricărei pagini, ceri alt desen pentru orice pagină și alegi alt titlu sau alt font, până îți place.